Tema pentru acasă, inamicul nr. 1 al copilăriei? Povestea temei şi cele 5 metode prin care „homework is fun” la EKA

Autor: Ilinca Stroe

Câţi dintre voi, părinţii, nu aveţi de dus muncă de convingere, zilnic, cu copilul prost dispus şi descurajat pentru că are „o tonă de teme”? Câţi nu v-aţi dat peste cap să inventaţi tot felul de trucuri, trocuri, scheme de bonificaţie şi răsplată, astfel încât copilul, implorat, momit, îmboldit, ademenit, ameninţat, fie cum o fi, să îşi facă totuşi temele? Şi câţi, după o zi de muncă şi alte câteva ore de efectuat teme seara, împreună cu copilul, nu v-aţi simţit, la sfârşitul zilei, efectiv epuizaţi?

Temele pentru acasă pot ajunge să transforme viaţa copiilor în „şcoală după şcoală”, şi nimic altceva,

  • devenind o sursă de stres pentru copii şi părinţi (enervare, certuri);
  •  afectând calitatea şi timpul acordat vieţii de familie;
  •  reducând timpul de joacă, de petrecut în aer liber, de dormit sau de făcut sport al copiilor;
  • dăunând sănătăţii copilului (ghiozdane supraîncărcate, sedentaritate, obezitate);
  • şi neajutând, se pare, la îmbunătăţirea performanţei şcolare.

 

Aşa, cel puţin, susţin o sumedenie de studii de specialitate, iar titlurile unora dintre ele vorbesc de la sine: The End of Homework: How Homework Disrupts Families, Overburdens Children, and Limits Learning (2000), de Dr. Etta Kralovec şi John Buell, sau The Case Against Homework: How Homework Is Hurting Our Children and What We Can Do About It (2006), de Sarah Bennett şi Nancy Kalish.

Astfel încât, că suntem părinţi sau copii, ne vine să exclamăm exasperaţi: „Cine-o fi inventat tema pentru acasă?!” Ei bine, un anume Roberto Nevilis, pedagog italian care s-a gândit că astfel îşi poate pedepsi elevii indolenţi. Există însă voci care susţin că Nevilis e pură legendă, certe fiind următoarele repere istorice:

sec. I – Pliniu cel Tânăr, profesor de oratorie, le cere discipolilor să exerseze şi acasă

sec. XIX – elevii primesc teme pentru acasă obligatorii în Volksschulen din Germania, iar reformatorul în educaţie Horace Mann importă practica şi în SUA

1901-1917 – statul California interzice temele pentru acasă

1930 – temele pentru acasă sunt declarate „child labour” (exploatarea copilului prin muncă) de către American Child Health Association

 

Şi în România s-a dezbătut aprins subiectul împovărătoarelor teme pentru acasă. Într-o cercetare din 2017 a Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), 80% dintre elevi şi părinţi declară temele pentru acasă “mult prea obositoare”. În plus, ele par nerelevante şi inutile, necontribuind deloc la atingerea unui standard înalt în educaţie. Dimpotrivă: elevii români petrec în medie 7,8 ore pe săptămână făcând teme, o cifră apropiată de ţări cu sisteme educaţionale neperformante precum Kazahstan sau Rusia, în vreme ce elevii din ţări fruntaşe la capitolul educaţie, cum ar fi Finlanda (nr. 5 în lume), acordă doar 2,8 ore săptămânal temelor. Se pare că timpul petrecut făcând teme pentru acasă şi calitatea învăţământului sunt invers proporţionale: cu cât elevii au de făcut mai multe teme, cu atât sistemul educaţional respectiv este mai slab…

Şi totuşi: logica, rostul şi beneficiile temelor pentru acasă sunt clare şi incontestabile. Efectuarea temelor pentru acasă

  • ajută la fixarea materiei predate
  •  înlesnesc memorarea, clarificarea şi sistematizarea cunoştinţelor
  • dezvoltă autonomia şi simţul responsabilităţii la copii
  • le formează copiilor abilităţi de viaţă precum gestionarea timpului  sau stabilirea de obiective
  • le permit părinţilor să se implice activ în educaţia copiilor

 

Atunci, problema nu se pune în termeni de „cu sau fără” temă, ci esenţială devine ideea de echilibru. Dozaj. Şi calitate şi relevanţă. La English Kids Academy (EKA), am înţeles acest principiu; am luat în considerare dorinţa părinţilor ca profesorii să le dea teme pentru acasă copiilor (conform aceluiaşi studiu din 2017 al MEN); iar pentru a le face tema simpatică şi copiilor, astfel încât să nu le fie o povară, ci o plăcere, aplicăm următoarele metode:

1) Le dăm copiilor temă săptămânal

2) Notăm tema dată în caietele copiilor, pentru ca părinţii să fie permanent la curent

3) Selectăm teme care le plac copiilor, dar care totodată fixează ce e mai important din materia predată

4) Stabilim tema în mod democratic, consultându-i pe copii şi stimulând dorinţa lor de a o efectua

5) Alegem tipuri de teme care atrag şi activează ambiţia sau creativitatea copiilor (prezentări, proiecte, emailuri/SMS-uri, quizzuri, desene, colaje, scenete, etc.)

 

În plus, la EKA am conceput şi dat în folosinţă o platformă online specială, prin intermediul căreia părinţii pot oricând să verifice care e tema pentru lecţia următoare şi în ce măsură copiii lor progresează inclusiv prin efectuarea temelor. Astfel, pentru copiii şi părinţii EKA temele pentru acasă, departe de a fi împovărătoare, reprezintă un prilej de a fructifica o serie de calităţi: de la curiozitate şi ingeniozitate la responsabilitate şi capacitatea de a învăţa uşor, cu bucurie.

 

English Kids Academy (EKA) organizează cursuri de limba engleză pentru copii şi adolescenţi (4-18 ani) în trei centre din Bucureşti (Tineretului, Militari, 1 Mai), pe toată durata anului şcolar. Pentru informaţii şi înscrieri accesaţi https://www.englezacopii.ro.  

 

Surse:

<https://www.teachthought.com/pedagogy/why-students-dont-do-their-homework-and-what-you-can-do-about-it/>

<https://study.com/blog/who-invented-homework-the-history-of-a-school-staple.html>

<https://campaniamea.declic.ro/petitions/mai-putine-teme-pentru-acasa-mai-multa-copilarie>

 

About Author

Related posts