Autor: Alina Porumboiu

Interacțiunea cu tehnologia sprijină sau încurcă dezvoltarea atenției? 

O întrebare ce preocupă tot mai mulți părinți cu copii tot mai mici. Și pe cât este de populară această întrebare, pe atât este de controversată. Deoarece nu putem atribui întreaga responsabilitate pentru modul în care se dezvoltă copiii unor elemente exterioare.

Pentru început, haideți să vedem ce este atenția.

Atenția este o resursă limitată pe care multe zone din creier se luptă pentru a o obține.

Mai multe zone ale creierului? 

Da, creierul nostru nu este unitar, nu are o singură agendă, ci mult mai multe decât suntem conștienți. (Îmi doresc să petrec mai mult timp cu familia, dar și să mă dezvolt în carieră, alocând și mai mult timp. Acesta este doar un exemplu de contradicții prezente în mintea noastră).

Ce face acea zonă a creierului care a obținut atenția? Propune acțiuni către centrii motori. (Trec pe langă o cofetărie având o grămadă de planuri în cap, dar pofta de a mânca o prăjitură apare brusc și mă trezesc deja înăuntru scormonind în portofel după bani – centrii motori sunt activați fără voia mea).

Fără atenție nu am putea învăța: nu am putea face abstracție de multitudinea de elemente ce distrag din jur pentru a auzi un singur lucru, nu am putea rămâne concentrați pe o informație pentru a o înțelege și nu am putea face apel la memoria noastră pentru a folosi cele învățate.  Cu alte cuvinte, atenția este asemeni unui vehicul ce ne conduce prin propria minte, iar noi avem sau nu control asupra lui.

Iată și o metaforă a atenției ușor de înțeles pentru copii: dacă ne imaginăm creierul asemeni unui teren de fotbal, mingea ar putea fi atenția. Există o singură minge pe care fiecare jucător se străduiește să o obțină. Jucătorul care reușește să dea gol este și cel care pune stăpânire pe comportamentul nostru.

Acum imaginează-ți că fiecare joacă doar pentru el și nu se organizează în echipe și nu au strategii, ci doar fuge după minge. Cam așa arată creierașul unui copil când vine vorba despre atenția sa: multe lucruri contradictorii ce îi atrag atenția.

Printre jucători se află unul cu un atu nemaipomenit, putând să provoace plăcere, având un sistem recompensator foarte activ. Ce crezi, va obține des sau mai degrabă rar mingea numită atenție?

Aflat în fața calculatorului, a telefonului sau a tabletei, jucătorul numit “Sistem recompensator” aproape că joacă singur pe teren. Modul în care jocurile pe calculator sunt create oferă atâta suspans, implicare, plăcere, încât dopamina își face de cap prin creierul copilului. Da, creatorii de jocuri știu foarte bine toate aceste lucruri, având acces la studii despre neuroștiințe cu mult înaintea publicului larg.

Care este diferența dintre o cameră plină cu jucării și un joc pe tabletă? 

Noutate, mișcare, lumina, zgomot, recompense intermitente (câștigă ceva din când în când) – câteva trucuri ce pot atrage atenția oricărui jucător de pe terenul de fotbal, numit creieraș.

Cu alte cuvinte, nivelul de stimulare la care este expus un copil în timp ce se joacă cu jucăriile lui este mult mai jos comparativ cu ceea ce oferă tableta.

Și dacă îți este greu să empatizezi cu micuțul tău pe această zonă, gândește-te doar câtă noutate îți poate oferi o cină cu prietenii comparativ cu multitudinea de notificări de pe Facebook?

Ce se întâmplă cu un copil ce revine în clasă (la grădiniță sau la școală), după ce a fost expus la un grad înalt de stimulare? 

Cu siguranță cunoști răspunsul: “Se plictisește”.

Cine este de vină? Sistemul educațional plictisitor sau tehnologia atrăgătoare? 

Ambele sunt realități exterioare copilului, pentru care părintele trebuie să caute mereu strategii adaptative.

Ce este de făcut: ajută-l pe copilul tău să își crească gradul de atenție în contact cu activități mai puțin atractive (plictisitoare), dar și gradul de autocontrol în contact cu stimuli foarte puternici (atractivi).

Câțiva părinți din cadrul English Kids Academy s-au întâlnit săptămâna trecută sa dezbate împreună idei creative pentru creșterea atenției copiilor lor: https://www.facebook.com/events/561055024258328/

Expunerea la tehnologie (într-o anumită măsură) nu afectează concentrarea atenției, dar nici nu sprijină dezvoltarea acesteia. Ba mai mult, inhibă dezvoltarea autocontrolului ce poate sprijini atât de mult atenția.

“Exista și jocuri pentru atenție” ai putea spune și îți dau dreptate, cu siguranță există. Încearcă doar să faci diferența între un joc ce antrenează atenția, iar copilul va prelua această abilitate și în clasă și un joc ce captează atenția, iar copilul nu își va mai putea controla autonom atenția. Ceea ce îți propun este doar să fii atent la cum folosești tehnologia în sprijinul sau în detrimentul dezvoltării propriului copil.

 Idei practice: 

  1. Nu lăsa tehnologia să te distragă. Acesta va fi un comportament preluat de copilul tău.
  2. Nu folosi tehnologia ca și metodă de deconectare în prezența copilului tău (mă uit pe Facebook pentru a mă deconecta). Te poți relaxa și conectat la lucruri simple sau chiar la propriul copil. Pe termen lung va învăța că este nevoie sa să deconecteze pentru a se simți bine cu el. Realitatea este că va avea nevoie să se conecteze.
  3. Alege cu grijă jocurile pe care le joacă copilul tău cât și momentul din zi.
  4. Fiecare oră în care permiți atenției sale să fie captată de tehnologie compenseaz-o cu o oră în care îl ajuți să își concentreze atenția (nu doar pe teme).
  5. Atenția este făcută să fugă și nu este nimic greșit în asta. Cu cât mediul este mai stimulativ, cu atât ea va fugi mai repede. Învață-l pe copilul tău cum funcționează creierașul său și cum să își aducă atenția înapoi.

 

About Author

Related posts