Autor: Ilinca Stroe 

Taberele pentru copii, medii de cultivare a încrederii în sine (2)

 

(continuare)

 

“Maria a venit extrem de încântată mai ales de faptul că toată lumea a apreciat nivelul de limbă engleză al copiilor români. S-a simţit foarte bine şi încrezătoare în abilităţile ei de a vorbi engleza, iar acum, oriunde mergem în afara ţării este prima care intră în vorbă.” (mama Mariei B., participantă la tabără EKA)

 

În partea întâi a acestui articol, urmăream cum în taberele pentru copii organizate de EKA trei elemente (personalul din tabără, activităţile şi organizarea de ansamblu) sunt astfel gândite încât să alimenteze încrederea în sine a copiilor participanţi. Să continuăm, în această a doua parte, trecerea în revistă a modurilor specifice prin care se realizează acest lucru.

 

9) În cadrul activităţilor, copiilor li se acordă putere de decizie. De multe ori, la lecţii copiii au de luat hotărâri cu privire la numele echipei lor de lucru, la culorile sau materialele folosite pentru un proiect anume, sau au de votat cea mai bună idee. Investirea copilului cu putere de decizie îi amplifică acestuia sentimentul importanţei propriei persoane şi îi hrăneşte încrederea în sine.

 

10) Lucrul în echipă pe care îl presupun multe activităţi îi face pe copii mai asertivi. Într-un colectiv care lucrează la realizarea unui proiect, fiecare copil e încurajat să îşi articulează ideile şi punctele de vedere: vocea sa e auzită în cadrul grupului, iar opiniile şi ideile sale sunt luate în considerare şi valorificate. Aceasta îi încurajează pe copii să se afirme, să fie asertivi şi să creadă în ei înşişi.

 

11) Atât în cadrul activităţilor, cât şi în cadrul taberei ca mediu de convieţuire, copiilor li se atribuie roluri şi responsabilităţi precise. Ei pot fi numiţi responsabili de cameră sau de grup, pot ajunge să îi asiste pe profesori sau instructori la pregătirea unei activităţi, pot avea grijă de un coleg mai mic, etc. Toate aceste sarcini încredinţate lor le arată copiilor că adulţii au încredere că ei le pot duce cu bine la capăt, ceea ce alimentează propria lor încredere în ei înşişi.

 

12) Tabăra per ansamblu este un mediu bine controlat, cu reguli clar stabilite din capul locului. În tabără, copiii ştiu de la bun început ce este permis şi ce nu, iar limitele clar trasate şi transmise le semnalează că spaţiul taberei este unul sigur, lipsit de riscuri, în care pot explora creativ prin activităţile puse la dispoziţie, fără a se expune vreunui pericol. Sentimentul că se află pe teren sigur contribuie la sporirea siguranţei de sine.

 

13) În tabără, rata incidentelor de bullying (intimidare, hărţuire) tinde spre zero. Spre deosebire de şcoală, unde fenomenul bullying, prea puţin sau deloc controlat, poate lua amploare, afectând serios imaginea de sine a copilului supus bullyingului, tabăra oferă un mediu cu zero bullying, în care copilul nu are a se teme de nimic, unde relaţia cu ceilalţi copii este sănătoasă şi respectuoasă. Prin urmare, tabăra este mediul grijuliu în care imaginea de sine a copilului devine şi/sau se menţine pozitivă.

 

14) Felul în care este organizată cazarea în tabără încurajează responsabilizarea şi autonomia copilului. Repartizarea pe camere şi statul în cameră cu alţi copii presupune gestionarea propriilor obiecte personale, precum şi a unei părţi din rutina zilnică (spălatul, trezirea de dimineaţă, etc.). Copiii se găsesc în postura de a-şi asuma responsabilităţi pe care, în mod normal, acasă, şi le asumă părinţii, în locul lor. Aceasta le conferă autonomie, îi face mai independenţi şi mai încrezători că pot avea şi singuri grijă de ei înşişi, că se pot descurca şi pe cont propriu.

 

15) Organizarea taberei presupune o rutină zilnică ce dă copilului un sentiment de siguranţă. Programul este dinainte stabilit şi cunoscut, copiii ştiu la ce să se aştepte şi pe ce să conteze, pot anticipa cu entuziasm activităţile care îi interesează şi îşi pot gestiona timpul individual în funcţie de programul general. Repetiţia unor segmente de program de tabără, consecvenţa şi predictibilitatea acestuia le dau copiilor certitudinea că lucrurile sunt aşezate şi sigure, ceea ce amplifică sentimentul siguranţei de sine.

 

Precum am văzut, încrederea în sine este un atribut aflat în strânsă legătură cu alte caracteristici importante precum asertivitatea, imaginea de sine, pozitivitatea, implicarea, perseverenţa, stima de sine sau capacitatea de a lua decizii. O tabără bine pusă la punct lucrează benefic asupra tuturor acestor calităţi, punând bazele unui „cerc virtuos” ce se manifestă mai târziu, la maturitate, şi are extrem de mare importanţă în contextul unui loc de muncă: un adult cu încredere de sine ridicată este un adult mulţumit şi împlinit; un adult mulţumit şi împlinit este un angajat entuziast şi productiv; angajatorii răsplătesc angajaţii entuziaşti şi productivi; iar un angajat răsplătit şi apreciat este un adult împlinit. Tabăra este mediul care cultivă premisele acestui „cerc virtuos” din viaţa adultă, de mai târziu, a copilului.

 

Astfel, ceea ce copilul primeşte de timpuriu într-o tabără, în ce priveşte modelarea încrederii în sine şi a celorlalte atribute conexe acesteia, îi este de folos pentru tot restul vieţii. Iar noi, părinţii, avem ocazia ca, înscriindu-ne copiii în tabără, să le oferim atât nişte zile de cultivare intensă a încrederii în sine, cât şi, concomitent, un set de abilităţi care îi echipează deja pentru a deveni adulţi mulţumiţi şi împliniţi.

 

Taberele de vară pentru copii organizate de English Kids Academy vor avea loc la Poiana Mărului (Zărneşti) şi, respectiv, în Marea Britanie. Cereţi informaţii de la: englezapentrucopii@ih.ro 

 

Surse:

https://9vremparinti.ro/increderea-in-sine/

https://psihologdanalupharbus.wordpress.com/2013/03/23/eu-pot-dezvoltarea-increderii-in-sine-la-copii/

 

About Author

Related posts