Autor: Ilinca Stroe

Într-o lume în care Inteligenţa Artificială (AI) câştigă tot mai mult teren, prin dezvoltarea fără precedent a tehnologiei, inteligenţa emoţională (EI sau EQ) capătă, în contrabalanţă, tot mai mare importanţă. Viitorul profesional al omenirii se bazează pe cultivarea, astăzi, a inteligenţei emoţionale pentru a modela un set de competenţe care, în domeniul muncii, sunt şi trebuie să rămână în sarcina inteligenţei umane: (auto)motivarea, luarea deciziilor, managementul şi leadershipul.

 

Noţiunea de inteligenţă emoţională a fost lansată în 1964 de psihologul Michael Beldoch, dar popularizată în special de Daniel Goleman (prin lucrarea Emotional Intelligence, publicată în 1995), şi are la bază premisa că fiecare acţiune, decizie şi judecată a omului este determinată de emoţii, afectele fiind prezente în tot ce facem. Oamenii inteligenţi emoţional recunosc aceste emoţii şi îşi folosesc gândirea pentru a le gestiona procesându-le conştient şi constructiv în vederea atingerii obiectivelor, în loc să se lase gestionaţi de ele, influenţaţi sau „sabotaţi” de afecte fără să-şi dea seama.

 

Prin urmare, inteligenţa emoţională este definită astfel: „capacitatea de a monitoriza emoţiile proprii şi ale altor persoane, de a diferenţia între diferite emoţii, de a le numi în mod corespunzător şi de a folosi informaţii afective pentru a ne ghida gândirea şi comportamentul” (Peter Salovey and John Mayer, 1990). Patru abilităţi decurg de aici:

 

1) perceperea emoţiilor – sesizarea şi descifrarea lor în expresii faciale, imagini, voce şi obiecte culturale, inclusiv identificarea propriilor emoţii, permite procesarea tuturor informaţiilor afective

2) folosirea emoţiilor – mobilizarea lor pentru diverse activităţi cognitive (gândirea, soluţionarea de probleme), de exemplu valorificând o dispoziţie afectivă prin realizarea sarcinii care îi corespunde cel mai bine

3) înţelegerea emoţiilor – descifrarea limbajului emoţional şi a relaţiei complexe dintre emoţii, cu perceperea diferenţelor dintre acestea şi a evoluţiei lor în timp

4) gestionarea emoţiilor – reglarea propriilor emoţii, inclusiv a celor negative, cu canalizarea lor spre atingerea obiectivelor avute în vedere

 

Altfel spus, o persoană la care aceste abilităţi sunt dezvoltate „citeşte” corect dispoziţia sufletească a celorlalţi şi reacţionează corespunzător, creează starea emoţională adecvată pentru rezolvarea unei probleme, pentru motivarea oamenilor sau pentru comunicarea unei viziuni, este capabilă să anticipeze reacţiile emoţionale ale celorlalţi şi integrează armonios emoţiile şi gândirea în luarea unor decizii eficiente. În plus, Daniel Goleman susţine că aceste abilităţi determină un grad înalt de autocunoaştere, stăpânire de sine, sociabilitate, empatie şi (auto)motivare – toate, caracteristici de marcă ale unui lider de succes.

 

Cum se aplică toate acestea la copii? În mod concret, dezvoltarea celor patru abilităţi la copii rezultă într-un număr de beneficii: copilul inteligent emoţional

Ÿ are o rezistenţă crescută la presiune, la stres şi la eşecuri

Ÿ învaţă mai repede şi mai uşor din propriile greşeli

Ÿ are performanţă şcolară mai bună

Ÿ se adaptează cu uşurinţă la diverse medii sociale

Ÿ lucrează mai bine în echipă

Ÿ îşi comunică în mod rezonabil şi constructiv emoţiile

Ÿ are o bună capacitate de autoanaliză şi auto-reflecţie

Ÿ ia decizii mai întemeiate

Ÿ se bucură de o stare de sănătate psihologică ce se caracterizează prin optimism, toleranţă, încredere în sine şi poftă de viaţă (joie de vivre)

Ÿ este echipat să devină, ca adult, un profesionist împlinit şi, mai mult, un lider de succes

 

Cum poate un curs intensiv de engleză să stimuleze inteligenţa emoţională a copilului? De la bun început, metoda comunicativă folosită astăzi în predarea englezei (în orice caz la English Kids Academy) este concepută prin luarea în considerare a laturii afective a procesului educaţional, prin recunoaşterea aportului emoţional la dobândirea de cunoştinţe. Această abordare se reflectă în special în următoarele:

 

1) Figura şi rolul profesorului. Un profesor de engleză care foloseşte metoda comunicativă pentru a o preda copiilor este, înainte de toate, o persoană cu o foarte bună competenţă emoţională. Aşa încât cel mai important beneficiu pe care îl presupune un curs intensiv de engleză este expunerea zilnică a copilului la un model de competenţă emoţională care îi va forma şi influenţa propria raportare la emoţii. Astfel, un profesor care îşi comunică bine emoţiile („sunt fericit/bucuros/mândru că ai făcut  bine tot exerciţiul”) îl va inspira pe elev să îşi recunoască, la rându-i, propriile emoţii şi să vorbească deschis despre ele.

 

2) Feedbackul acordat copilului, inclusiv corectarea greşelilor, respectă coordonatele inteligenţei emoţionale. El se desfăşoară astfel încât copilul să se simtă înţeles, apreciat şi valorizat. Semnalizarea erorilor este făcută în aşa fel încât să mărească rezistenţa emoţională a copilului, să stimuleze capacitatea lui de a depăşi cu succes sentimente negative (de exemplu, dezamăgirea de a fi pierdut puncte la un joc sau la un concurs), precum şi capacitatea de a vedea greşelile, dar şi emoţiile, ca pe o oportunitate de învăţare şi de explorare.

 

3) Selectarea şi gestionarea activităţilor de la clasă. La lecţiile de engleză din cadrul unui curs intensiv se folosesc o serie de activităţi, mai degrabă decât exerciţii „tipice” de manual, care activează şi stimulează inteligenţa emoţională. De exemplu, poveştile, jocurile de rol şi scenetele implică exercitarea şi dezvoltarea empatiei; jocuri precum mima, realizarea de desene sau postere implică inteligenţele intra- şi inter-personale, incluzând cunoaşterea sentimentelor şi stărilor proprii, precum şi a sentimentelor celorlalţi; concursurile şi competiţiile, presupunând adesea viteză de reacţie într-un timp dat limitat, consolidează rezistenţa la stres, auto-stăpânirea şi capacitatea de a trece peste eşecuri.

 

În concluzie, participarea la un curs intensiv de engleză echivalează cu o impulsionare puternică, pe o perioadă de timp concentrată, a inteligenţei emoţionale a copilului – cu beneficii care pornesc de la simpla abilitate de a-şi putea exprima corect emoţiile şi ajung până la conturarea profilului de viitor lider. În perspectiva unui orizont profesional de secol XXI dominat de inteligenţă artificială, a investi în dezvoltarea inteligenţei emoţionale a fiinţei umane pare, astfel, cel mai inspirat mod de a ne asigura viitorul.              

 

English Kids Academy oferă 3 categorii de cursuri intensive pe perioada verii: pentru copii de 4-7 ani, pentru copii de 8-14 ani şi pentru liceeni. Informaţii şi înscrieri la englezapentrucopii@ih.ro.

 

Surse:

Wikipedia

https://centruldeparenting.ro

https://tikaboo.ro

https://iteach.ro

About Author

Related posts