Autor: Alina Porumboiu

În școală se vorbește foarte des despre importanța vocabularului unui copil, iar mai târziu, acest lucru face diferența în cazul unui adult care își expune cu ușurință ideile și cel care le închide într-o cutiuță și le dă uitării. Indiferent de tipul de inteligență preponderent, vocabularul este cel ce sprijină procesele de gândire și dă viață imaginației prin intermediul limbajului (interior sau exprimat).

Vocabularul nu reprezintă o listă lungă de cuvinte însoțite de definițiile lor așa cum sunt prezentate în dicționar, ci are o întreagă arhitectură, mereu dinamică și în transformare. Cuvintele învățate vor reprezenta baza pentru adăugarea unora noi, iar sensul acestora va fi mereu conectat ca într-o rețea. Cu cât rețeaua este mai mare, cu atât capacitatea copilului de a înțelege și de a asimila termeni noi va fi mai mare. Iar acest lucru este esențial la școală.

Și cum altfel poți dezvolta vocabularul dacă nu prin citit. Și cum altfel poți dezvolta dragostea de cărți și de citit dacă nu faci din această activitate un moment magic. Ei bine, mergând tot mai adânc în zona de interes a copilului, ajungem la povești. Ele joacă cel puțin două roluri în viața copilului: dezvoltarea vocabularului și invitația la comunicare, dar și hrana pentru o creștere psihologică cât mai sănătoasă. Citind povești împreună cu copilul de când este foarte mic (unii specialiști propun chiar din perioada intrauterină), contribuim la cititul cu succes de mai târziu al copilului.

Dar cum se întâmplă acest lucru?

Atunci când îi citim copilului intrând într-o atmosferă ludică și blândă, el se poate relaxa ascultându-ne vocea sau inflexiunile surprinzătoare ori poate participa prin sunete sau recunoașterea imaginilor, iar această activitate devine un ritual zilnic, și copilul va avea tendința să ne imite, să se joace cu cartea, să verbalizeze pe imagini sau să imite mișcări. Pentru el această activitate va rămâne ca o ancoră de plăcere în copilăria foarte mică.

Mai târziu va fi captat de creativitatea conținutului poveștii și va începe a se identifica cu personajele (un mod foarte bun de a dezvolta imaginația), va participa la schimbarea poveștii alături de părinte. Cititul individual poate deveni astfel o abilitate pe care și-o dorește și cuvintele noi mistere de descoperit. Iar atunci când a obținut independența necesară pentru a călători singur cu ajutorul imaginației și a poveștilor, copilul, și mai târziu adultul, se poate simți liber cu gândurile sale, iar aceasta este o cucerire foarte mare.

Nu uita, însă, de exemplul pe care îl oferi copilului tău în relația ta cu cartea:

    1. Acordă un timp special cititului, poate chiar în preajma lui.
    1. Fă acest lucru cu regularitate și nu te lăsa usor distras de televizor sau alte conversații.
    1. Povestește ideile cele mai interesante din cartea pe care o citești celorlalți din casă.
    1. Adresează copilului întrebări despre personajele și aventurile lor din cartea pe care o citește.
  1. Aduceți împreună citate sau atitudini ale personajelor din cărți, în conversația zilnică.

 

About Author

Related posts