În țări mai dezvoltate, precum Anglia, cursurile pentru proaspeți părinți și bebeluși fac parte din curicula obligatorie pusă la dispoziție de guvernul englez. În România, însă, există câteva organizații nonguvernamentale ce oferă sprijin proaspetelor mămici și alte centre particulare ce organizează cursuri având ca și participanți mame și bebeluși. Marea majoritate a mamelor nu beneficiază de nici un fel de suport în ceea ce privește dezvoltarea copiilor lor, ci își adună informația de care au nevoie din cărți, de pe internet sau de la cunoștințe.

Și totuși, pe parcursul evoluției umane, bebelușii nu au fost crescuți doar de părinți, ci în comunități, împreună cu alți părinți sau cu adulți ceva mai experimentați în creșterea copiilor. În momentul de față avem acces la toată informația de care este nevoie pentru a ne însoți copiii în dezvoltarea lor fizică și psihică, însă ne lipsește cu siguranță comunitatea. În ciuda aglomerărilor urbane și a accesibilității interacțiunii umane, multe mame rămân izolate în primele luni de viață ale bebelușului. “Treceau cu greu zilele de iarnă când stăteam doar în casă cu el.” “Erau zile în care nu vorbeam cu nimeni până seară.” “Nu mai știam ce activități să mai fac cu bebelușul meu.” “ Mă simțeam deconectată și fără repere sociale.”

Care este vârsta la care putem merge în comunități de părinți și bebeluși și care este rolul acestor comunități?

După primele 2-3 luni de viață ale bebelușului, părinții abia se dezmeticesc, somnul este încă problematic, însă entuziasmul crescut compensează uneori programul haotic și lipsa de timp. Chiar și așa, mediul social adecvat are un rol foarte important în echilibrarea psihică a părinților (cu precădere a mamei). Cursurile pentru bebeluși sunt greșit înțelese dacă nu sunt văzute ca și activități destinate diadei mamă-bebeluș (Tații nu sunt excluși din aceste situații, dar pentru simplitate am să folosesc doar cuvântul “mamă”). Ca și în terapia copilului, nu am cum să separ nevoile bebelușului de cele ale mamei. Ele sunt interconectate și satisfacerea calitativă a unora depinde de echilibrul celorlalte. Este greu să îmi imaginez că pot satisface nevoile unui țânc mic de atenție, grijă, implicare afectivă, stimulare, dacă nu mă simt bine fizic și psihic, cel puțin nu pe termen lung. Iar a sta izolată, doar cu bebelușul (uneori și cu tatăl sau cu o bunică), fiind doar la dispoziția lui (pentru că vârstă lui mi-o cere), face situația și mai dificilă.

Participarea frecventă la ateliere, cursuri sau pur și simplu întâlniri cu mame ce împărtășesc valori și credințe comune cu privire la creșterea copiilor pot aduce beneficii multiple. Nu am să mă refer aici la grupuri online deoarece nu întrunesc toate condițiile unei comunități în plan fizic, chiar dacă rolul lor la nivel informativ poate fi unul foarte important. Atunci când părinții, împreună cu copiii lor, se întâlnesc cu regularitate în plan fizic, într-un mediu mai mult sau mai puțin organizat (cursuri, ateleiere sau grupuri de joacă), se pot bucura împreună de confort emoțional și cunoștințe noi.

Cu alte cuvinte, dacă ești mama unui bebeluș și mergi într-o comunitate de mămici unde vorbiți, cântați, vă jucați sau faceți mișcare, este posibil să ai următoarele avantaje:

  1. Scade riscul depresiei postanatale. Iar dacă depresia începe să ocupe spațiu în mintea ta, ai mai multe șanse să o identifici și să acționezi din timp datorită feedback-ului social. În cazul depresiei, izolarea este un factor catalizator și îți reduce șansele de a te îndreptă rapid către ajutor de specialitate
  1. Scade nivelul de anxietate în relație cu bebelușul. În primii ani de viață ai copilului, mintea mamei este bombardată cu întrebări, îngrijorări, dubii și nesiguranțe. Discutând, observând și primind feedback în cadrul comunității, mamele își pot găsi răspunsuri și își pot crește încrederea în rolul matern.
  1. Poți aduce împreună nevoia copilașului tău de grijă și atenție și nevoia ta de interacțiune cu adulții. Chiar dacă uneori par să fie contradictorii, ele pot fi împletite de minune în cadrul potrivit. Poate că ai senzația că viață ta socială se va schimba radical după apariția bebelușului, însă cu puțină creativitate o poți modela astfel încăt să devină inclusivă și să eviți pe cât posibil izolarea.
  1. Adaptarea treptată a bebelușului la medii și persoane noi îți va ușura viața în primul rând ție. Tendința multor părinți atunci când se confruntă cu crizele bebelușului în public este să renunțe. Dacă un copil plânge în prima jumătate de oră a cursului de Sing and Play  părintele se întreabă dacă nu e prea mic, sau dacă nu e tocmai potrivit pentru el. De multe ori, imprimăm graba noastră, a adulților, de a ne adapta imediat, și celui mic fără a-i da spațiu să plângă, să observe, să se îndrepte treptat către nou. Fiecare etapă în dezvoltarea copilului are specificul său și depinde de atât de multe variabile că ar fi chiar limitativ să generalizez spunând “poate nu îi place muzica”, “nu îi plac mulți copii”, “nu îi place să mănânce altundeva”. Cu cât ne creem mai multe credințe fixe despre bebeluși cu atât viață noastră de părinți va deveni mai limitativă.
  1. Cresc șansele de a avea un program mai previzibil de somn, masă, joacă. Orice lucru sănătos făcut cu regularitate aduce ordine și liniște în viața copilului. Chiar dacă pare să fie principalul perturbator al rutinei în casă, este și cel care are cea mai mare nevoie de ea. De aceea, activitățile de grup la care participați ținând cont de o anumită zi și oră vor deveni o rutină pe care va începe să o anticipeze și chiar să o aștepte cu entuziasm.
  1. Crește adaptabilitatea la tranziții. Cele mai grele momente în viața unui părinte sunt tranzițiile. “Atunci când trebuie să îl îmbrac pentru a plecă undeva”, “Atunci când se întâlnește cu oameni noi”, “Atunci când trebuie să ne pregătim să plecăm din acel loc.” În momentul tranzițiilor unii copii sunt cooperanți, în timp ce pentru alții se dărâmă cerul. Mai contează foarte mult și vârstă copilului și dacă a intrat sau nu în perioada de opoziție. Ce fac de obicei părinții cu situațiile dificile? Încearcă să le evite: “Poate trec de la s” Nu și crizele la schimbare. Pentru ele e nevoie să exersăm, să fim creativi și să îi oferim copilului nenumărate oportunități pentru a se adapta.
  1. Poți culege idei noi de activități pentru acasă. Chiar dacă internetul este o sursă interminabilă de idei creative atunci când vine vorba de activități ce sprijină dezvoltarea copilului tău, nu se compară cu a învață în timp ce faci anumite lucruri. Bazate pe conceptul “learning by doing”, atelierele pentru bebeluși pot oferi un cadru plăcut pentru mame în care să încerce lucruri noi, să se amuze împreună de situații ridicole sau să învețe una de la cealaltă strategii diverse de stimulare a bebelușului. Dacă ai la dispoziție și un specialist într-un anumit domeniu, șansele de a învăța corect aceste strategii cresc considerabil.

Indiferent de forma pe care o ia comunitatea de părinți către care te îndrepți, nu uita să urmărești îndeplinirea următoarelor condiții: valori comune de creștere și dezvoltare a copilului (ne dorim lucruri similare pentru copiii noștri), sprijin social pozitiv (nu ne copleșim reciproc cu stări puternic negative) și dinamism (facem lucruri împreună cu bebelușii).

About Author

Related posts