Are we there yet?

A doua limbă și debutul vorbirii

“Nu putem începe o a două limbă, nu știe încă să vorbească în română, ar putea să îl încurce.”

Acesta este principalul argument ce îi împiedică pe părinți în a începe expunerea copilului la o limbă străină de foarte timpuriu. Din acest motiv, în ciuda dovezilor științifice ce sprijină beneficiile apărute în dezvoltarea copiilor bilingvi, părinții ce se aventurează pe acest drum sunt încă puțini în România.

Însă afirmația de mai sus are cel puțin trei idei ce merită clarificate: 

  1. Cand incepe copilul ”să vorbească”?
  2. Cum învață copilul o limbă străină?
  3. Cum influențează o limbă străină dezvoltarea limbii materne?

 

  1. Cand incepe copilul ”să vorbească”?

Ne raportăm la limbaj ca la ceva concret (ceva ce putem auzi sau vedea), însă acesta este doar pasul final în achiziția limbajului, există o parte infinită a vorbirii ce face parte limbajul receptiv. Înainte să spună primele cuvinte, copilul ascultă, participă nonverbal, se face înțeles, cere lucruri cu corpul și face multe sunete. De aceea, a spune despre un copil de 2 ani “nu știe încă să vorbească în limba română” este o afirmație foarte generală. Îi întreb mereu pe părinți dacă copiii lor reușesc să se facă înțeleși, dacă reușesc să comunice cu cei din jur în orice formă și le amintesc că aceștia sunt pașii ce preced vorbirea. Excluzând cazurile de tulburare în dezvoltare, copilul stimulat corespunzător nu are nicio șansă în a rata limba maternă. El este imersat în această limbă și mai devreme sau mai târziu o va folosi corect gramatical.

 

  1. Cum învață copilul o limbă străină?

Atunci când învață să vorbească bebelușul este provocat la un nivel la care un adult nu ar face față, însă datorită neuroplasticitatii creierului său, copilul pare să treacă prin acest proces atât de ușor și natural. Învățarea celei de-a doua limbi presupune un efort suplimentar și o implicare a atenției sale crescute. Din acest motiv, un copil provocat să învețe două limbi în paralel este un copil provocat în aria abilităților verbal-lingvistice în general.

 

Iată care sunt cele 5 stadii în învățarea unei limbi străine:

  1. Perioada mută: această perioadă poate dura câteva luni în funcție de vârsta În această perioadă copilul acumulează vocabular nou și se axează pe a reține pronunția corectă a cuvintelor, fiind uneori dornic să vorbească singur în limba respectivă pentru a se auzi și pentru a practica cuvintele nou învățate. Scopul nu este încă cel de a comunica cu o altă persoană.
  2. Începuturile vorbirii: acest stadiu durează până la 6 luni – 1 an și presupune acumularea unui vocabular extins la nivel de înțelegere. Copilul este pregătit să folosească izolat anumite cuvinte sau chiar propoziții scurte, chiar dacă nu și corecte din punct de vedere gramatical.
  3. Apariția vorbirii: până la acest stadiu copilul a acumulat în vocabularul său pasiv între 1000 și 3000 de cuvinte și este capabil să comunice folosind propoziții afirmative sau întrebări. În continuare regulile de gramatică nu sunt încă însușite, însă copilul începe să înțeleagă mult mai mult și dacă are vârsta corespunzătoare poate începe să citească sau să scrie.
  4. Nivelul intermediar de fluență: acest stadiu poate dura mai mult sau mai puțin, în funcție de frecvența și intensitatea învățării limbii străine. Copilul dobândește acum abilitatea de a comunica verbal și în scris și de a folosi propoziții tot mai complexe. Acest stadiu este definitoriu deoarece copilul face trecerea spre a gândi chiar în a doua limbă.
  5. Dezvoltarea continuă a limbii, nivelul avansat: durează până la doi ani atingerea acestui nivel și apoi alți 10 pentru dobândirea complexității și nuanțelor limbii. Este nevoie de contexte diverse și oportunități prin care limba să fie folosită activ pentru ca învățarea să continue.

În final știm că putem asimila o limbă străină la orice vârstă, iar copilul are tot timpul din lume să se apuce de ea. Dar ce ne propunem? Să ajungă la un anumit nivel de cunoaștere al limbii sau ca gândirea copilului să fie impactată pozitiv de însuși procesul de învățare al limbii respective și de o dezvoltare bilingvă?

 

  1. Cum influențează o limbă străină dezvoltarea limbii materne?

Vygotsky afirma încă din 1962 că învățarea celei de-a doua limbi sprijină dobândirea limbii materne. Copilul începe să își distingă limba maternă ca un sistem particular dintr-o multitudine de alte limbi și să așeze sunetele specifice limbii sale în categorii mai mari, iar toate aceste lucruri duc la o conștientizare crescută a limbii în general. Este ca și trecerea de la credința că pământul este în centrul universului (copilul monolingv) la cea în care pământul este o bucățică mică din universul nemăsurat (copilul conștient de diversitatea lingvistică).

Un studiu longitudinal realizat în Ungaria pe adolescenți în școala de stat demonstrează faptul că învățarea intensivă a unei limbi străine corelează cu o creșterea a creativității și complexității în scris. Acest lucru presupune un nivel mai înalt de abstractizare la care contribuie învățarea în paralel a două limbi (cea maternă și limba străină). Cele două sisteme lingvistice creează conexiuni ce sprijină mai departe gândirea.

În cadrul programelor “Sing and Play” sau “Wiggle and Grow”, la English Kids Academy, copiii sunt expuși la limbă engleză încă de la 6 luni sau 2 ani. Înainte chiar să spună primele cuvinte în limba română. Atunci când apare explozia în vorbire ei pot crea propoziții mixte, folosind cuvinte din ambele limbi urmărind cât mai mult să se facă înțeleși. Pot avea preferințe pentru termeni dintr-o anumită limbă datorită sunetelor specifice sau pur și simplu se sprijină pe vocabularul acumulat din ambele limbi pentru a crea propoziții. Deoarece petrec momente speciale cu părinții lor și cu alți colegi cântând, dansând sau jucându-se în limba engleza, ei devin mult mai comunicativi în general și dornici să se exprime indiferent de limbă.

LASĂ UN COMENTARIU

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Proiect dezvoltat de End Soft Design